Amfibienii din intreaga lume sufera de mai multe decenii din cauza unei boli ce le consuma pielea si le decimeaza populatiile. Oamenii au jucat un rol important in propagarea acestei pandemii, scrie National Geographic.
O echipa internationala formata din 41 de cercetatori a concluzionat ca patogenul a afectat biodiversitatea globala mai mult decat orice alta boala din istorie. Noul studiu, publicat in jurnalul Science, descrie pentru prima data totalitatea efectelor devastatoare pe care le-au avut Batrachochytrium dendrobatidis (Bd) si Batrachochytrium salamandrivorans (Bsal), ce fac parte din increngatura fungica Chytridiomycota.
Peste 500 de specii de amfibieni au fost afectate
In total, acesti fungi au afectat populatiile a 501 specii de amfibieni. Din speciile afectate, 90 au disparut sau sunt considerate disparute in salbaticie. Populatiile altor 124 de specii au scazut cu peste 90%. 500 din aceste specii au suferit de pe urma Batrachochytrium dendrobatidis.
500 de specii de amfibieni au fost afectate de Batrachochytrium dendrobatidis
“Am stiut ca situatia Chytridiomycota e grava, dar nu stiam cat de grava si e mult mai rea decat am estimat initial,” a declarat Ben Scheele, conducatorul studiului si ecolog in cadrul Universitatii Nationale din Australia. “Noile rezultate arata ca a afectat biodiversitatea in aceeasi masura ca sobolanii, pisicile si alte specii invazive.”
Citeste si: Un test de sarcina a decimat populatia de broaste la nivel mondial. Cum a fost posibil
Inainte de raspandirea fungilor in Australia, broastele de copac alpine erau atat de abundente in anumite zone, incat oamenii erau atenti sa nu le calce noaptea. Acum, specia e imposibil de gasit.
Timp de 4 ani, echipa lui Scheele a studiat toate rapoartele privind impactul Chytridiomycota asupra amfibienilor la nivel global pentru a crea o baza de date vasta, ce a scos la iveala devastarea record cauzata de aceasta increngatura fungica.
“Chytridiomycota e cel mai distructiv patogen descris vreodata de stiinta - e o realizare socanta,” a declarat Wendy Palen, biolog in cadrul Universitatii Simon Fraser.
Citeste si: Una dintre cele mai deosebite testoase din lume este pe cale de disparitie. Ce o face atat de speciala
Chiar daca studiul e cel mai complex pe acest subiect de pana acum, nu e complet. Nu se stiu foarte multe detalii despre epidemie in anii 1950 si 1960 si cele 501 specii afectate sunt doar cele clasificate de stiinta pana acum. E posibil ca zeci sau sute de alte specii de amfibieni ce nu au fost descoperite sa fi fost afectate.
Cercetatorii au observat primele semne ale pandemiei in anii 1970
Primele semne ale pandemiei au devenit cunoscute cercetatorilor in anii 1970, insa majoritatea deceselor au avut loc in anii 1980 si in anii 2000 (in special in America de Sud). Majoritatea amfibienilor afectati se gasesc in America de Sud si Centrala, Europa, America de Nord, Australia si Africa.
In Asia, nu s-a observat niciun declin al populatiilor amfibiene, pentru ca broastele si fungii au convietuit aici timp de milioane de ani.
Citeste si: Top 10 animale aflate in pericol din cauza incalzirii globale. Ce vietuitoare ar putea sa dispara
Exista sute de specii in increngatura Chytridiomycota, insa Batrachochytrium dendrobatidis e o anomalie pentru ca se hraneste cu proteinele din pielea amfibienilor. La inceputul secolului 20, activitatea umana - precum comertul si razboiul - a raspandit accidental fungii peste tot in lume.
Patogenul a evoluat si a dat nastere unei tulpini extrem de periculoase, ce a cauzat pandemia. Unii amfibieni pot tolera Batrachochytrium dendrobatidis, insa multe alte specii sunt vulnerabile. Pagotenul degradeaza pielea permeabila a vietuitoarelor si cauzeaza o moarte lenta ce se sfarseste cu un stop cardiac.
Batrachochytrium dendrobatidis e letal si se raspandeste foarte usor. Poate infecta 695 de specii si nu omoara rapid gazda, ceea ce creste riscul raspandirii. Chiar si speciile imune pot fi infectate si pot raspandi patogenul, atat prin atingere, cat si prin apa. Sporii Batrachochytrium dendrobatidis pot inota pe distanta mici si, in anumite conditii, pot trai in afara unei gazde luni intregi, uneori chiar si ani.
Citeste si: Vietuitoare, ce nu a fost vazuta timp de 10 ani, a reaparut in jungla amazoniana
“Din multe puncte de vedere, e reteta perfecta pentru o pandemie,” a declarat biologul Dan Greenberg. “Daca ar fi fost un patogen uman, ar fi fost intr-un film cu zombie.”
Cercetatorii cred ca eliminarea patogenului din natura a devenit imposibila in acest moment, insa exista mai multe strategii ce pot preveni evolutia lui intr-o tulpina si mai periculoasa. Traficarea amfibienilor - si a vietuitoarelor in general - trebuie oprita sau, cel putin, monitorizata mai bine. Un studiu din 2018 a demonstrat faptul ca Batrachochytrium dendrobatidis e prezent in majoritatea pet shop-urilor.
“Inteleg de ce unii oameni ar putea crede ca e prea putin, prea tarziu, dar nu sunt deloc de acord cu asta, pentru ca daca zici asa ceva, nu iei in considerare faptul ca situatia s-ar putea agrava,” a declarat coautorul studiului, Jonathan Kolby.
Cercetatorii incearca sa convinga guvernele din intreaga lume sa ia masuri drastice pentru a salva amfibienii, precum interzicerea traficarii, protejarea habitatelor, combaterea speciilor invazive si sustinerea programelor de reproducere in captivitate.
Daca nu se vor lua masuri in curand, “apocalipsa” amfibienilor se va agrava si ecosisteme intregi vor fi afectate, ceea ce va pune in pericol viata tuturor vietuitoatelor de pe Terra, inclusiv a oamenilor.
- Te-ar putea interesa si:
- Momentul când o broască este asaltată de doi melci. Imaginile au făcut înconjurul lumii: „Abia i se văd ochii”
- Ce s-a întâmplat cu o broască după ce a înghițit un licurici. Imaginile sunt virale: „E o nebunie”
- Una din cinci specii de păsări din Europa este amenințată cu dispariția. Care sunt principalele cauze
