În ediția de sâmbătă a emisiunii Digi Animal Club vă garantăm că o să vă îndrăgostiți de castori. Așa e că nu prea știți mare lucru despre castori? Ei bine, se spune că sunt ingineri iscusiți și că au un rol foarte important în ecosistemul pădurii, Sunt rozătoare semiacvatice protejate prin lege, fiind amenințate cu dispariția, dar mai multe informații primim de la Liviu Ungureanu, specialist în reintroducerea castorilor în cadrul Fundației Conservation Carpathia.
”În Făgăraș am început să-i reintroducem în 2021, toamna, cu prima pereche. Am continuat în 2022, 2023, 2024. În momentul de față avem 62 de castori”.
Castorii sunt recunoscuți pentru abilitățile lor impresionante de a construi baraje și adăposturi. Bârlogul lor este o structură complexă construită din crengi, nămol și alte materiale naturale. Acest adăpost are, de obicei, trei camere distincte, fiecare cu un scop bine definit.
”Un castor adult măsoară 1,10-1,20 m. Cu tot cu coadă, care are 30 de cm. Coada are trei roluri diferite. Unul este de propulsie, care îl ajută prin apă. Al doilea este de-a speria eventualii dușmani. Și al treilea rol ar fi cel de sprijin. Pentru că un castor atunci când cară materiale se sprijină atât pe picioare, cât și pe coadă.
Este destul de activ și iarna. Legat de adăpost, trebuie să amintim că are trei camere, fiecare cu rol diferit. Una este pe post de bucătărie, acolo unde-și ține resursele de hrană. A doua este pe post de toaletă, pentru că este un animal foarte curat și își toaletează blana. A treia cameră este dormitorul, acolo unde dorm toți membrii familiei. Arată ca o bilă de puf când dorm, pentru că stau toți acolo și se încălzesc”.
Dacă vă mai amintiți o reclamă din urmă cu foarte mulți ani când era adresată întrebarea <<Domnule castor, de ce aveți dinții atât de albi?>>. Ei bine, dinții castorului nu sunt albi, sunt portocalii sau chiar roșii. Sunt așa deoarece la suprafața dinților sunt niște molecule de fier. Incisivii lor cresc permanent. Cu dinții de sus se prind de unde vor să taie un lemn, iar cu dinții de jos rașchetează.
Dacă ne mai uităm la craniu, vedem o adaptare foarte interesantă - au nasul, ochii și urechile pe aceeași linie. Este o adaptare la mediul acvatic care să le permită în momentul în care înoată să aibă toate simțurile active. Dintre toate, văzul este cel mai slab.
Este vegetarian 100%. Spre deosebire de vidră, care este carnivoră”.
La începutul secolului al XIX-lea, castorii au dispărut complet din România, fiind victime ale vânătorii excesive și ale pierderii habitatului. Vânați intens pentru blana lor valoroasă și pentru castoreum, secreția glandelor perineale, folosită în medicină și parfumerie, aceste animale semiacvatice au fost eliminate treptat din râurile și zonele umede.
”A dispărut la început de secol XIX. A dispărut în principal din cauza vânătorii. Era o cerere mare pentru blană și pentru castoreum, folosit în industria parfumurilor.
Referitor la dieta lor, meniul preferat este plopul. Iar pe lângă plop mai preferă salcia.
În principiu, la o naștere vin pe lume până la șase castori. Doar că supraviețuiesc în medie doi. Când spunem supraviețuire ne referim la cei care au depășit vârsta de un an. Prădătorii lor în zonele de munte sunt ursul, lupul și râsul. La nivel național rămâne câinele hoinar”.
Castorii și-au demonstrat ingeniozitatea remarcabilă, construind în urmă cu mai mulți ani, lângă Brașov, un baraj impresionant de 125 de metri lungime, unul dintre cele mai mari din Europa. Această realizare evidențiază abilitățile lor excepționale de inginerie naturală.
”Ajung să trăiască până la 8, 10 sau chiar 12 ani. Dacă au un mediu propice, lipsit de prădători, se formează colonii. De exemplu, coloniile se formează în zonele cu lacuri, într-o zonă inundată, cu canale. Când trăiesc în colonie și au foarte multă hrană încep să se tolereze unii pe ceilalți, dat fiind faptul că în rest sunt teritoriali. Uneori, familiile de castori muncesc împreună. Lucrează la același baraj. La un moment dat, pe lângă Brașov, îmi aduc aminte că am văzut cel mai lung baraj făcut de castori, care avea o lungime de 125 de metri. Nu era foarte înalt, avea 60 sau 70 de centimetri.
Sunt foarte utili. Trebuie să ne gândim că după om, castorii sunt viețuitoarele care schimbă cel mai mult mediul înconjurător. Atât despre castori, cât și despre zimbri spunem că sunt specii cheie și umbrelă. Când zicem umbrelă spunem că protejează de ceva anume. Ideea care e – având castorul acolo, avem certitudinea că există o multitudine de alte specii pentru că el crează habitate pentru speciile respective.
Nativii americani le spuneau little men, micii oameni, pentru că atunci când merg cu picioarele din spate și se sprijină pe coadă seamănă cu niște oameni”.
Termenul românesc pentru castor este breb, un cuvânt arhaic care reflectă prezența de odinioară a acestor animale în ținuturile noastre.
”Numele vechi, românesc, este breb. Aici putem să ne gândim la toponimii, la localități precum Brebu, Brebenel, Brebeanu”.
Castorii sunt înconjurați de mituri care le subestimează rolul sau exagerează impactul lor. Un mit frecvent este că barajele lor provoacă inundații de locuințe. Alt mit este că distrug masiv pădurile. De fapt, castorii aleg în general copaci mici, iar activitatea lor stimulează regenerarea vegetației. De asemenea, unii cred că sunt agresivi, dar castorii sunt animale pașnice, care evită contactul cu oamenii.
”Este strict vegetarian, nu mănâncă pește. Nu atacă omul, este foarte pașnic, ba chiar din contră – fricos. Nu pune în pericol baraje mari hidrotehnice din România. Nu inundă locuințe sau beciuri, pentru că la un moment dat apăruse o știre c-ar fi făcut așa ceva. Culturi mai pot inunda, da, acesta nu este mit. Ideea e că nu strică.
Cei mai grăsani castori i-am întâlnit într-un lăcușor unde era numai trestie. Și având mult zahăr erau și ei dolofani”.
În comuna Rucăr, județul Argeș, Fundația Conservation Carpathia a construit Centrul de vizitare Casa Castorului. Își propune astfel să devină un punct de atracție important pentru turiști și să contribuie la dezvoltarea durabilă a comunității locale.
Pentru mai multe detalii despre aceste animale fascinante, nu ratați emisiunea Digi Animal Club de sâmbătă, de la ora 13.00, pe canalul Digi Animal World!
- Te-ar putea interesa si:
- Ghid rapid pentru îngrijirea pisicilor: ”În sălbăticie nu duc vrăbiuța să o gătească cineva! Le dau os”
- ”Câinele transformă casa în acasă” Umanizarea lui e o problemă îndreptată într-o singură direcție
- Fenomenul Fotogeografica | ”Nu avem decât de câștigat pentru că avem ce arăta lumii”
